ATENTATE COMISE ASUPRA DEMNITARILOR ROMÂNI
Istoria modernă şi contemporană a României, îndeosebi până în
anii '40, a fost punctată de numeroase atentate care au avut drept ţintă
demnitari sau oameni politici de seamă ai ţării.
În continuare, este prezentată o scurtă cronologie a
principalelor atentate.
- Epoca modernă a debutat cu un asasinat politic notoriu, şi anume cel al cărui victimă a fost Tudor Vladimirescu, în 1821, ca urmare a unui complot organizat de membrii Eteriei şi de „prietenii” români.
- După Unirea din 1859, prima victimă a unui atentat a fost Barbu Catargiu, primul ministru de la acea vreme, asasinat din motive ideologice în 1862.
- Pe 2 decembrie 1880, primul ministru I.C. Brătianu a fost uşor rănit de un atentator înarmat cu un cuţit, la ieşirea din Camera Deputaţilor. Asasinul, Ivan Petraru, fost profesor, a dorit să-l ucidă pe premier din „amorea de patrie”. I.C. Brătianu a fost din nou ţinta unei tentative de asasinat la 6 septembrie1886, în faţa Legaţiei Austro-Ungare. Atacatorul a tras cu revolverul, dar nu a nimerit ţinta datorită intervenţiei unui sergent de poliţie. Atentatorul era un fost subofiţer de geniu şi urma să primească, în caz de reuşită, 5000 de lei de la Iosif Oroveanu, un lider al opoziţiei.
- În 1918, Lenin a ordonat asasinarea regelui Ferdinand, însă armata l-a arestat şi executat pe Simion Rosal, comisarul bolşevic care urma să-l ucidă pe suveran.
- În 1919, Buharin şi Zinoviev au ordonat Secţiei Teroriste a Kominternului asasinarea mareşalului Averescu. La 8 decembrie 1920, asasinii plătiţi au detonat o bombă în Senatul României. În urma deflagraţiei a fost ucis episcopul Ardealului, Dumitru Radu şi au fost grav răniţi generalul Coandă - preşedintele Senatului, Dimitrie Greceanu - ministrul de justiţie, episcopul Nifon şi Virgil Budescu - secretarul Senatului.
- La 29 decembrie 1933, premierul I.G. Duca a fost împuşcat în ceafă, pe peronul gării din Sinaia de către Niki Constantinescu, unul dintre legionarii din „echipa morţii”.
- În acelaşi an, 1933, a avut loc o încercare de asasinare a regelui Carol al II-lea, în timpul escalei la Budapesta, în drum spre Varşovia.
- În 1936 a existat o tentativă de ucidere prin otrăvire a lui Nicolae Titulescu, care a fost avertizat în acest sens de „II-eme Bureau”.
- Congresul Studenţesc Legionar din aprilie 1936, de la Tg. Mureş, care a instituit asasinatul ca principală armă politică, a hotărât condamnarea la moarte a „tuturor duşmanilor Legiunii” şi stabilirea de „echipe ale morţii” care au jurat să execute „sentinţa legionară”, iar Corneliu Zelinski Codreanu făcea următoarea afirmaţie: „Declarăm pe faţă că vom trage cu revolverele în cei ce ne-au adus acolo”.
- Pe 13 februarie 1939, a avut loc o tentativă de asasinare a lui Armand Călinescu, prin instalarea unui dispozitiv exploziv sub podul peste Dâmboviţa, de pe traseul demnitarului, însă planul a fost dejucat.
- În 1939, este consemnată încercarea de asasinare a şefului Magistraturii Militare din Cernăuţi de către agentul NKDV, Leonid Lututovici.
- În acelaşi an, de Bobotează, a fost plănuită asasinarea regelui Carol al II-lea şi a eventualilor miniştri aflaţi la ceremonia scufundării crucii în Dâmboviţa. Agenţii de siguranţă i-au arestat şi ucis la 4 ianuarie pe legionarii atentatori.
- La 21 septembrie 1939, a fost omorât Armand Călinescu, primul ministru al României. A doua zi, poliţia a înconjurat casa conspirativă a atentatorilor, i-a capturat şi i-a transportat pe asasini la locul atentatului, unde au fost împuşcaţi demonstrativ, iar cadavrele lor au fost lăsate în stradă.
- În 1940, pe timpul guvernării legionare, asasinarea adversarilor politici a devenit politică de stat. Într-un interval de timp foarte scurt, un însemnat număr de oameni politici, foşti demnitari — Virgil Madgearu, Nicolae Iorga, Nicolae Moruzov etc. — au căzut sub gloanţele asasinilor.